mai multe despre feed-back

la sfarshitul unei alte zile a acestei saptamani, un coleg s-a iscalit pe geamul mashinii mele. a scris simplu "Pula", cu o caligrafie atent studiata.
am urcat in mashina pe-ntuneric, shi n-am observat semnatura decat tarziu, intr-o intersectzie bine luminata, cand un shofer din dreapta mea m-a claxonat shi mi-a batut obrazul.
pesemne banuia ca eu am scris, k un mesaj pentru cei pe care-i depashesc.
primul impuls a fost sa shterg cuvantul de pe geam.
dar m-am gandit sa il pastrez.
caci sigur peste ani va valora ceva.

cioclii din noi

"A murit Dobrin."
26/10/2007
7.59 am

"S-a dus. Who's next?"
26/10/2007
8.07 am

Asha mi-am inceput ziua, ieri. Cu mesajele-astea doua.
Shi, spre rushinea mea, am zambit perfid. ba chiar am ras. nu de alta, dar aveam de lucru.
cat e cioclu in meseria asta ingrata in care tu itzi freci satisfacut mainile cand altzii nu mai apuca sa-shi shtearga lacrimile? shi cat mai suntem de normali?

A fost prima oara, dupa prea multa vreme, cand shi la sfarshitul zilei, un om mi-a trimis un mesaj.
"Felicitari! Ai facut un Observator meserias!"
26/10/2007
19.39 pm

shi kiar aveam nevoie de feed-back.

mushca sau nu cainii mici shi albi?

o bloggeritza pe care o admir (printre multe altele) pentru... naivitatea cu care a-nzestrat-o experientza ei de viatza mi-a zis un secret... cik nu totzi cainii mici shi albi mushca.

asha k m-am linishtit de tot.
de acum, numai despre lucruri kre kiar conteaza.

caii care mor cand vor cainii mici shi albi

cineva, pentru care la un moment dat am simtit o umbra de respect (ce-o fi fost in capul meu?), a scris, odata, demult, ca lasa in urma numai proshti shi obedientzi.
shi-atunci ma-ntreb: oare obedientzii ashtia... nu jubileaza shi ei? nu se simt niciodata bine? in prostia lor, oare nu merita shi ei... makr un moment de efemera glorie?
cred k tocmai l-au savurat.
shi mai cred ca a venit vremea k ceva sa se skimbe. in bine.
in mult mai bine.
nu e nevoie dekt de-o mana sa-i numeri pe degete pe cei kre kiar conteaza. shi pe kre te mai potzi baza.
e acum, sau poate nu va mai fi vreodata.
mai are rost? sau e mult prea tarziu.

tu...
te simtzi prost?
sau obedient?

dak nu te potzi categorisi, mai ai o shansa.
mult noroc!

vremea trece, vremea vine

odata, un om s-a imbolnavit.
nasol.
n-a shtiut din prima, deshi semne erau destule.
unii i-au spus k e bolnav, dar el a continuat sa bea shi sa fumeze, crezand, poate, k e nemuritor.
boala i-a cuprins pe nesimtzite trupul...
shi deshi banuia ca sfarshitul e aproape, s-a hotarat sa lupte.
vezi, tu, omul era, pesemne, altruist. spunea k o face pentru altzii.
cand boala a fost kt pe ce sa ii inghita capul, omul a vrut sa dea inapoi. shi a renuntzat la lupta. pentru el. pentru ceva ce cunoscutzilor li se parea un apus tihnit.
a dat coltzul.
dar in urma lui va ramane amintirea unui om al carui cap a ramas neatins de boala.
mai conteaza ca a murit rapus de ciroza, sau de cancer la plamani?
ce l-a ucis nici nu mai conteaza.
era ceva ce-l macina din interior.