odata, un om s-a imbolnavit.
nasol.
n-a shtiut din prima, deshi semne erau destule.
unii i-au spus k e bolnav, dar el a continuat sa bea shi sa fumeze, crezand, poate, k e nemuritor.
boala i-a cuprins pe nesimtzite trupul...
shi deshi banuia ca sfarshitul e aproape, s-a hotarat sa lupte.
vezi, tu, omul era, pesemne, altruist. spunea k o face pentru altzii.
cand boala a fost kt pe ce sa ii inghita capul, omul a vrut sa dea inapoi. shi a renuntzat la lupta. pentru el. pentru ceva ce cunoscutzilor li se parea un apus tihnit.
a dat coltzul.
dar in urma lui va ramane amintirea unui om al carui cap a ramas neatins de boala.
mai conteaza ca a murit rapus de ciroza, sau de cancer la plamani?
ce l-a ucis nici nu mai conteaza.
era ceva ce-l macina din interior.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu